Personalităţile de tip A şi de tip B şi comportamentul lor la locul de muncă

Teoria personalităţii de tip A/B datează de la sfârşitul anilor 1950 şi a fost dezvoltată de medicii cardiologi Meyer Friedman şi Ray Rosenman în urma observării unei conexiuni între anumite tipuri de comportament şi incidenţa bolilor de inimă. Cei doi cercetători au descoperit că scaunele din sala de așteptare a cabinetului lor prezentau semne de uzură neuniformă, vizibile exclusiv pe marginea din faţă şi pe braţele scaunelor. Faptul sugera un comportament agitat din partea pacienţilor respectivi care se foiau în scaun, ajungând să stea efectiv pe marginea acestuia.

Cei care stăteau “pe marginea scaunului” au fost denumiţi “personalităţi de tip A”. Un individ de tip A trăiește în permanenţă într-o stare de stres şi dovedeşte un fals simţ al urgenţei. În orarul jucătorului de tip A nu există ziua de mâine. Proiectele şi obiectivele trebuie duse la îndeplinire cât mai repede cu putinţă, noţiunea de timp mort este inexistentă şi, prin urmare, multitaskingul devine normă. În această cursă contracronometru, indivizii de tip A devin nerăbdători şi ostili faţă de ceilalţi şi au tendinţa de “a face din ţânţar armăsar”.  Sunt prin excelenţă ambiţioşi, independenţi, posedă un spirit de competiţie înflăcărat și inepuizabile rezerve de energie şi motivaţie.

Spre deosebire de tipul A, personalităţile de tip B adoptă o atitudine de viaţă mult mai relaxată. Nu sunt atât de obsedaţi de timp sau de muncă, nu au un spirit de competiţie atât de acerb şi îşi găsesc satisfacţia mai degrabă în relaţionare şi colaborare socială şi profesională. Jucătorii de tip B au mai multă răbdare, o mai mare atenţie pentru detalii, petrec mai mult timp concentrându-se asupra proiectului de realizat şi lucrează într-o manieră  flexibilă şi creativă. Personalităţile de tip B au o mai mare putere de concentrare și nu se lasă distraşi de la activitaţile principale. Totuşi, tipul B nu se bucură de abilităţi prea bune de gestionare a timpului, nereuşind să-l valorifice aşa cum se cuvine.

Aşadar, la capitolul performanţă profesională, care dintre cele două tipuri iese câştigător? Şi cum putem asigura o coabitare de succes la locul de muncă? 

La prima întrebare nu putem oferi un răspuns tranşant – deşi cei mai mulţi dintre noi am fi tentaţi să credem că jocurile sunt făcute de personalităţile de tip A (așa-numiţii “workaholici” sau dependenţi de muncă). Agresivitatea şi spiritul de competitiţie par a fi reţeta succesului – dar acest lucru nu este întotdeauna valabil.

Adevărul este că ambele personalităţi au propriile lor puncte forte şi slăbiciuni şi ambele pot fi la fel de productive. Ideal ar fi ca la locul de muncă să existe o combinaţie proporţionată de “A“ și “B“. Ambele tipuri pot învăţa din exemplul bun al celuilalt, iar diversitatea de perspective nu poate fi decât un factor stimulator de creativitate. Perfecţionistul hiperactiv de tip A poate fi temperat de atitudinea flexibilă a tipului B. Personalităţile de tip B oferă o sursă de calm şi sprijin în situaţii dificile, precum şi o manieră mai creativă de abordare  în soluţionarea problemelor. La rândul lui, tipul A îl poate ajuta pe tipul B să conştientizeze mai bine noţiunea de timp şi să dezvolte o atitudine mult mai promptă atunci când este nevoie de acţiuni imediate.

Este important să înţelegem că ceea ce denumim cu termenul de “personalităţi  de tip A sau B“ reprezintă pure tendinţe comportamentale şi nu date absolute ale personalităţii umane. Ambele tipuri sunt capabile să construiască pe fundamentul lor pozitiv şi să îmbunătăţească aspectele sub-optime ale performanţei lor. Un colectiv mixt de “A“ şi “B“ nu poate fi decât benefic pentru organizaţia ta. Totuşi, gestionarea diferenţelor individuale şi crearea unui mediu de lucru armonios reprezintă adesea o adevărată provocare. Aici intervine specialistul în resurse umane. O firmă de consultanţă în resurse umane este ajutorul perfect dacă vrei să investeşti în instruirea şi dezvoltarea profesională a angajaţilor tăi. Cursurile de management al timpului şi de management al stresului ajută la echilibrarea personalităţilor de tip A şi B şi la îmbunătăţirea stării de “sănătate“ a echipei.

Articol preluat de site-ul APT Group Bucharest

http://www.apt.ro/index.php/ro/

Partener AMCOR