Fondurile Europene la raport: stadiu 2016!

Este prea devreme pentru a analiza unde suntem în privinţa derulării perioadei de programare 2014-2020? Eu consider că nu, din contră. Consider ca fiind esenţiale o monitorizare constantă, o evaluare periodică a procesului de implementare pentru orice proiect de investiţii şi cu atât mai mult pentru programele de finanţare implementate de România în această perioadă de programare. Suntem practic în cel de-al treilea an al prezentei perioade de programare, când unele programe de finanţare deja rulează de anul trecut, unele se vor deschide începând cu anul acesta, iar altele probabil că se vor deschide abia anul viitor. În continuare mă voi opri asupra a 3 programe de finanţare majore: Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, Programul Infrastructură Mare şi Programul Operaţional Regional.

1. PNDR. Primele sesiuni de depunere a proiectelor au fost deschise începând cu anul 2015. Anul 2016 ne-a adus şi continuă să aducă deschiderea de noi sesiuni de proiecte, pentru unele măsuri însemnând punerea la bătaie a 90% din bugetul alocat întregii perioade de programare. Deschiderea acestui program a suscitat un interes foarte mare din partea pieţei, atât din partea sectorului privat cât şi din partea sectorului public. Deschiderea sesiunilor de depunere începând cu anul 2015 au adus o serie de noutăţi în cadrul acestui program: documente mai puţine la depunerea proiectului (pentru unele măsuri – de aici observând o abordare neunitară în cadrul diferitelor măsuri), modificarea procesului de depunere, de la depunerea fizică la înregistrarea on-line a proiectelor, introducerea pragurilor de calitate lunare, ca bază de evaluare a proiectelor, introducerea sistemului “primul venit, primul servit”. Unele dintre aceste modificări, sau mai exact modul în care au fost acestea implementate, au generat diferite mişcări în piaţă, diferite reacţii, unele nemulţumiri şi chiar anchete. Din punctul de vedere al lansării sesiunilor de depunere de proiecte acest program este unul dintre cele mai avansate, însă din punctul de vedere al procesului de depunere a proiectelor, procedurilor interne de lucru, transparenţei – mai sunt aspecte care necesită îmbunătăţiri  urgente. Asta, deoarece România nu are ca obligaţie numai îndeplinirea indicatorilor calitativi, nu trebuie numai să absoarbă “banii europeni” ci trebuie să atingă indicatori în primul rând calitativi, respectiv unde şi pe ce investiţii se acordă “banii europeni” ar trebui să primeze. Este extrem de important să nu cădem în extrema opusă, respectiv să se urmărească numai absorbţia “banilor europeni”, pentru a evita situaţia din perioada de programare precedentă, când nu am reuşit să obţinem un procent bun de absorbţie, şi să pierdem din vedere calitatea investiţiilor care atrag “banii europeni”.
2. POIM. Acesta este un program nou pentru România, un program care a adunat sub umbrela sa mai multe domenii din diferite programe operaţionale din perioada anterioară de programare (Energia de la POS CCE, Mediu de la POS MEDIU, etc.). Avem şi o Autoritate de Management nouă pentru acest program, respectiv Ministerul Fondurilor Europene. Primele sesiuni de depunere de proiecte se derulează începând cu anul acesta. Printre noutăţile pe care le aduce ar fi: depunerea on-line a proiectelor şi aş mai adăuga aici ca un aspect pozitiv: publicarea ghidurilor solicitantului cu 60 de zile anterior deschiderii sesiunilor de depunere a proiectelor. Acest din urmă aspect este de natură să încurajeze elaborarea de proiecte de calitate, acordând şanse egale tuturor potenţialilor beneficiari.
3. POR. În cadrul acestui program primele sesiuni de depunere de proiecte se deschid anul acesta. Avem parte şi aici de noutăţi cum ar fi: depunerea on-line a proiectelor şi publicarea ghidurilor solicitantului cu 60 de zile anterior deschiderii sesiunilor de depunere a proiectelor.

Observăm că atât în cazul programelor de finanţare de mai sus, ca şi în cazul altor programe, lansarea acestora s-a realizat cu o oarecare întârziere. Acest aspect, dacă nu e luat în considerare şi dacă nu se iau măsuri pentru a recupera această întârziere, poate să aibă implicaţii negative asupra ratei de absorbţie pe care România o va atinge la finalul actualului ciclu financiar 2014-2020.  Aşadar, deşi am pornit cu întârziere şi există unele probleme legate de procedurile de derulare a sesiunilor de depunere a proiectelor, observăm existenţa unor puncte pozitive cum ar fi: diminuarea birocraţiei, introducerea sistemului on-line de depunere, publicarea ghidurilor solicitantului cu suficient timp anterior deschiderii sesiunii de depunere, aspect care considerăm că este absolut necesar să se generalizeze ca practică în cazul tuturor programelor de finanţare (ex. PNDR).  

SC EuroTop Consulting SRL

Consultanţă în dezvoltare regională, finanţări şi investiţii

RO-540064 Târgu-Mureş, str. Mihail Kogălniceanu, nr. 18

Birouri: București, Cluj-Napoca, Târgu-Mureș

Tel./Fax: 0265 261 535, 0264 334 440

www.euro-top.ro