Ajutorul de stat - Un DA hotărât investițiilor!

În ultimii ani, în contextul economic global, multe state au căutat să găsească soluţii pentru implementarea unor măsuri care să stimuleze investiţiile şi creşterea economică. Aceste orientări se pot observa şi în obiective stabilite de marile instituţii europene ale căror eforturi sunt concentrate pe abordarea provocărilor politico-economice majore cu care se confruntă Europa, unul dintre acestea fiind stimularea investițiilor. Aprobarea liniilor directoare privind ajutorul de stat regional în UE pentru perioada 2014-2020 reprezintă un pilon important aşezat de organismele europene pentru stimularea investiţiilor în statele membre, având ca obiective principale dezvoltarea economică şi crearea de noi locuri de muncă.

Prin obiectivele majore şi politicile declarate, situaţia actuală arată o intensificare a competiţiei pentru atragerea de investiţii străine la nivel european, iar ajutoarele de stat reprezintă un instrument eficient ce poate fi folosit în vederea atragerii de capital extern. Obiectivele organismelor europene privind creşterea economică şi stimularea investiţiilor au fost rapid trasate şi în agenda autorităţilor române pentru alinierea cu UE, inclusiv prin aplicarea cadrului legislativ în domeniul ajutorului de stat.

Privind retrospectiv, România anului 2013 a arătat cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, 3,5% faţă de o medie de doar 0,1%, un rezultat nesperat de analişti şi care a fost pus şi pe seama unei conjuncturi favorabile în agricultură . A urmat o creștere de 2,9% față de media UE de 0,2% în anul 2014. În aceeași perioadă,  valoarea investiţiilor private atrase a fost de 2,7 miliarde EUR, respectiv 2,4 miliarde EUR, valori în creştere comparativ cu ultimii 3 ani, totuşi încă departe de nivelul anilor 2007-2008. Aceste cifre vin în urma unei perioade instabile din punct de vedere politic, cu multe schimbări de Guverne, priorităţi şi programe politice.

Totuşi, ceea ce a rămas constant în ultimii 8 ani este abordarea autorităţilor române în direcţia susţinerii investiţiilor. Guvernul României a arătat deschidere faţă de investitori prin implementarea cu succes a unor scheme de ajutor de stat vizând în special producţia industrială şi sectorul IT&C. Pe baza statisticilor puse la dispoziţie de Ministerul Finanţelor Publice, până la finalul lunii mai 2016 au fost aprobate spre finanţare peste 100 de investiţii cu o valoare totală de peste 3,2 miliarde EUR şi care urmează să genereze mai mult de 32.000 de noi locuri de muncă. Ajutorul de stat aprobat de autorităţi este estimat la aproximativ 920 milioane EUR.

Beneficiarii acestor fonduri au fost în special companii cu capital străin care activează în industrie sau producţie, companiile autohtone fiind mai degrabă axate pe servicii sau comerţ, domenii care nu sunt eligibile pentru ajutorul de stat. Din acest punct de vedere, mesajul autorităţilor a fost mereu unul clar - susţinerea unor proiecte care aduc valoare adăugată mare economiei. Pe de altă parte, dominaţia companiilor cu capital privat reflectă în mare măsură şi structura economiei româneşti actuale, în care antreprenorii autohtoni preferă proiectele cu mai puţin capital investit.

Trăgând linie la rezultatele implementării schemelor de ajutor de stat din perioada până la finalul anului 2015, putem spune că intenţia autorităţilor de sprijinire a investiţiilor nu este doar la nivel declarativ. Prin proiectele aprobate s-a urmărit stimularea investiţiilor cu impact major în economie, crearea de noi locuri de muncă şi sprijinirea investiţiilor care aduc plus-valoare prin implementarea lor.

Pentru perioada următoare Guvernul  a decis să continue angajamentul de finanţare a proiectelor de investiţii viabile prin deschiderea oficială a ferestrelor de aplicare pentru cele două scheme de ajutor de stat ­valabile în prezent. Una dintre scheme finanţează investiţiile în active, iar cealaltă costurile salariale pentru proiecte care se axează mai degrabă pe generarea de locuri de muncă decât pe investiţii în imobilizări. Investitorii pot beneficia de condiţii similare ca şi în trecut, respectiv o rambursare de până la 50% a costurilor în active sau a costurilor salariale pe o perioadă de doi ani consecutivi.

Principalele criterii de eligibilitate ce trebuie îndeplinite de companii pentru a beneficia de aceste fonduri nerambursabile sunt valoarea minimă a investiţiei de 10 milioane EUR pentru schema de finanţare a activelor şi crearea unui număr minim de 10 locuri de muncă pentru schema de finanţare a costurilor salariale. În afară de aceste criterii principale, mai există o serie de cerinţe la nivel de companie aplicantă şi investiţie pe care autorităţile le verifică înainte de aprobarea finanţării. Toate aceste detalii şi documentele suport sunt prezentate sub forma unei aplicaţii ce va fi analizată de specialiştii în ajutor de stat din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.

Sunt încurajate proiectele de investiţii care aduc valoare adăugată mare pentru economie, conform declaraţiilor reprezentaţilor Ministerului Finanţelor Publice proiectele care presupun transfer de know-how şi implementarea de tehnologii moderne fiind foarte apreciate de autorităţi. Din punct de vedere al domeniilor eligibile, cu mici excepţii, majoritatea sectoarelor de activitate sunt eligibile pentru ajutor de stat.

Bugetul total alocat pentru aceste proiecte este de 1,5 miliarde EUR (925 de milioane EUR pentru schema de active şi 600 de milioane EUR pentru schema de costuri salariale). Deşi nu a fost făcută o alocare pe regiuni a acestui buget, autorităţile încurajează investiţiile din zonele mai puţin dezvoltate ale tării şi acesta se observă prin diferenţierea procentului de costurile eligibile ce va fi finanţat prin ajutor de stat.

Intensitatea ajutorului de stat pe regiuni

Sursa: Analiza Noerr

Mecanismul acordării de ajutoare de stat presupune o poziţie de câştig atât pentru statul român, cât şi pentru beneficiarii care folosesc aceste fonduri. Dacă pentru companii beneficul este evident, aceştia primind în numerar o parte din investiţia făcută sau costurile salariale efectuate, pentru stat avantajele se concretizează în colectarea la bugetul de stat general consolidat de contribuţii salariale, impozit pe profit, precum şi taxe locale. Aceasta presupune că într-o perioadă medie de 7 ani (implementare + monitorizare) ajutorul de stat acordat se va întoarce la buget sub formă de contribuţii. Mai mult, aceste proiecte de investiţii au un efect multiplicator asupra economiei naţionale, generând astfel investiţii suplimentare, locuri de muncă şi contribuţii adiţionale plătite la bugetul de stat. Din acest punct de vedere, ajutorul de stat poate fi privit ca o investiţie pe care statul o face pentru viitor.

Perspectivele economice şi politice viitoare arată că ajutorul de stat va rămâne pentru autorităţi un instrument esenţial de atragere a investiţiilor private, iar pentru investitorii locali şi străini din România o sursă viabilă de finanţare. În acest context, companiile ar trebui să spună un DA hotărât investiţiilor şi implicit ajutorului de stat, folosind această sursă de finanţare în completare resurselor proprii.

Autor:

Sebastian Popescu, CMC

Financial Advisor, Auditor

Certified Management Consultant

Noerr Finance & Tax

+4021.312.5888

sebastian.popescu@noerr.com