ACHIZIŢII PUBLICE ÎN ROMÂNIA – NOUTĂŢI LEGISLATIVE. FONDURILE EUROPENE 2014-2020.

Uniunea Europeană a elaborat pentru perioada 2014-2020 trei Directive noi  pentru achiziţii publice şi concesiuni şi Regulamentre noi pentru accesarea Fondurile Structurale şi de Investiţii Europene, în concordnaţă cu strategia Europa 2020 pentru  creştere inteligentă (dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare), creştere durabilă (promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive) şi favorabilă incluziunii (promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, în măsură să asigure coeziunea economică, socială şi teritorială).

 Directivele UE privind achiziţiile publice

Cele trei directive (23, 24 şi 25 din 2014) ale Parlamentului şi Consilului European privind achziţiile publice şi concesiunile, abrogă vechile directive şi aduc clarificări dar şi noutăţi în domeniu.

Astfel, calcularea valorii estimate a unei achiziţii se bazează pe valoarea totală de plată, fără TVA, estimată de autoritatea contractantă, inclusiv eventualele opţiuni şi reînnoiri ale contractelor, astfel cum s-a stabilit în mod explicit în documentele achiziţiei.

Directivele noi statuează că autorităţile contractante iau măsurile adecvate pentru a preveni, identifica şi remedia conflictele de interese apărute în desfăşurarea procedurilor de achiziţie, astfel încât să se evite orice denaturare a concurenţei şi să se asigure un tratament egal pentru toţi operatorii economici.

Se pune mare accent pe depunerea electronica a ofertelor şi a cererilor de participare, de către operatorii economici.

A apărut şi o procedură nouă, parteneriatul pentru inovare ce are ca scop dezvoltarea unui produs, a unui serviciu inovator sau a unor lucrări inovatoare, precum şi achiziţia ulterioară a produselor, serviciilor sau lucrărilor care rezultă, cu condiţia ca acestea să corespundă nivelurilor de performanţă şi costurilor maxime convenite între autorităţile contractante şi participanţi.

În cadrul  tehnicilor şi instrumentelor pentru achiziţiile electronice şi agregate, se reglementează o nouă procedură specială de atribuire, achiziţii comune ocazionale, prin care două sau mai multe autorităţi contractante pot conveni să efectueze anumite achiziţii specifice în comun.

În ceea ce priveşte specificaţiile tehnice, directivele sunt tot generale, lăsând încă multă confuzie în ceea ce priveşte caietele de sarcini, astfel că încă o perioadă de 7 ani vom avea la nivelul Uniunii Europene în general cât şi la nivelul statelor recent admise în UE, confuzie dar şi posibilitatea contestării specificaţiilor tehnice din caietele de sarcini.

Neclarităţi apar şi în ceeace priveşte documentul european de achiziţie unic, constând într-o declaraţie pe propria răspundere actualizată ca dovadă preliminară în locul certificatelor eliberate de către autorităţile publice sau de către terţe părţi care confirmă că operatorul economic în cauză nu îndeplineşte condiţiile privind condiţiile de excludere dar şi  îndeplinirea condiţiilor de selecţie.

Pentru a facilita procedurile de atribuire transfrontaliere, statele membre asigură informaţiile privind certificatele şi alte forme de documente justificative introduse în e-Certis creată de Comisie şi pe care  le actualizează  în permanenţă.

În ceea ce priveşte criteriile de atribuire a contractelor de achiziţie a fost eliminat criteriul de atribuire preţul cel mai scăzut şi a păstrat criteriul oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic este identificată pe baza preţului sau a costului cu ajutorul unei abordări bazate pe rentabilitate, cum ar fi calcularea costurilor pe ciclu de viaţă şi poate include cel mai bun raport preţ-calitate evaluat pe baza unor criterii care să includă aspecte calitative, de mediu şi/sau sociale, legate de obiectul contractului de achiziţii publice în cauză.  

În ceeace priveşte, regimurile speciale de achiziţii, procedura privind serviciile  sociale şi alte servicii specifice, constitue de asemenea  o noutate. Autorităţile contractante vor ţine seama de nevoia de a asigura calitatea, continuitatea, accesibilitatea, preţurile convenabile, disponibilitatea şi caracterul cuprinzător al serviciilor, de nevoile specifice ale diferitelor categorii de utilizatori, inclusiv ale grupurilor dezavantajate şi vulnerabile, de implicarea şi responsabilizarea utilizatorilor, precum şi de inovare. De asemenea, statele membre pot prevedea ca alegerea furnizorului de servicii să se facă pe baza ofertei care prezintă cel mai bun raport preţ-calitate, ţinându-se seama de criteriile de calitate şi de durabilitate ale serviciilor sociale.

Atât directivele privind achiziţiile publice, cât şi cele privind concesiunile, definesc concret ce sunt  şi ce atribuţii au  „autorităţile contractante”, „autorităţile regionale”, „autorităţile locale” , „organismele de drept public”, „entităţi contractante” şi „întreprinderile publice”.

Pragurile pentru concesiuni şi metodele de calculare a valorii estimate a concesiunilor, dar şi revizuirea pragului  din doi în doi ani, sunt noutăţi aduse noilor reglementări.

În ceea ce priveşte compania de proiect în cadrul concesiunilor, directiva aduce lămuriri privind subcontractarea, în sensul că subcontractarea este de bază în implementarea contactului de concesionare a lucrărilor şi  serviciilor, eliminând astfel confuzia creată de legislaţia românescă privind compania de proiect care este specifică parteneriatului public privat.

 Regulamentele UE privind Fondurie Europene

Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european (FSE), Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime (FEPAM) funcţionează într-un cadru comun al „fondurilor structurale şi de investiţii europene” – „fondurile ESI”.

Fondurile Structurale şi de Investiţii Europene (ESI) pot fi folosite pentru a sprijini operaţiuni de Pareneriat Public Privat(PPP). Aceste operaţiuni de PPP trebuie să respecte legislaţia aplicabilă, în special în ceea ce priveşte ajutorul de stat şi achiziţiile publice (conform Reguamentului 1303/2013 pentru Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime). Conform acestui  regulament,  parteneriatele public-privat înseamnă forme de cooperare între organismele publice şi sectorul privat care urmăresc să îmbunătăţească realizarea investiţiilor în proiecte de infrastructură sau în alte tipuri de operaţiuni care furnizează servicii publice prin partajarea riscurilor, prin punerea în comun a cunoştinţelor specializate din sectorul privat sau prin surse de capital suplimentare.

Abordarea unitară de către Regulamentele Parlamentului Europenan şi Consiliul European în ceea ce priveşte Fondurile Structurale şi de Investiţii Europene (ESI), care  stabilesc  norme comune aplicabile Fondului european de dezvoltare regională (FEDR), Fondului social european (FSE), Fondului de coeziune (FC), Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi Fondului european pentru pescuit şi afaceri maritime (FEPAM) este un pas important în accesarea finanţărilor din aceste fonduri. De asemenea, regulamentele stabilesc dispoziţiile necesare pentru asigurarea eficacităţii fondurilor ESI şi coordonarea între acestea şi cu alte instrumente ale Uniunii.

Fondurile ESI oferă sprijin, prin programe multianuale, venind în completarea intervenţiilor de la nivel naţional, regional şi local, pentru a îndeplini strategia Uniunii pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, precum şi prin misiuni specifice fondurilor, în conformitate cu obiectivele lor stabilite prin tratate, inclusiv coeziunea economică, socială şi teritorială, ţinând seama de Orientările integrate privind Europa 2020.

Fiecare stat membru încheie un parteneriat cu autorităţile naţionale, regionale şi locale competente, în conformitate cu cadrul său instituţional şi juridic. Parteneriatul include şi:

- autorităţi urbane şi alte autorităţi publice competente;

- parteneri economici şi sociali; şi

- organisme relevante care reprezintă societatea civilă, inclusiv parteneri în domeniul protecţiei mediului, organizaţii neguvernamentale.

Statele membre şi Comisia asigură luarea în considerare şi promovarea egalităţii dintre bărbaţi şi femei şi a integrării perspectivei egalităţii de gen pe toată durata pregătirii şi implementării a programelor, inclusiv în ceea ce priveşte monitorizarea, raportarea şi evaluarea.

Obiectivele fondurilor ESI sunt urmărite în concordanţă cu principiul dezvoltării durabile şi al promovării de către Uniune a obiectivului de conservare, protecţie şi îmbunătăţire a calităţii mediului.

Pentru a contribui la strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii precum şi la misiunile specifice fiecărui fond,  în temeiul obiectivelor bazate pe tratate, inclusiv coeziunea economică, socială şi teritorială, fiecare fond ESI sprijină următoarele obiective tematice:

- consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării;

- îmbunătăţirea accesului şi a utilizării şi creşterea calităţii TIC;

- îmbunătăţirea competitivităţii IMM-urilor, a sectorului agricol (în cazul FEADR) şi a sectorului pescuitului şi acvaculturii (pentru FEPAM);

- sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele;

- promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii şi a gestionării riscurilor;

- conservarea şi protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor;

- promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor reţelelor majore;

- promovarea sustenabilităţii şi calităţii locurilor de muncă şi sprijinirea mobilităţii forţei de muncă;

- promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei şi a oricărei forme de discriminare;

- investiţiile în educaţie, formare şi formare profesională pentru competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii;

- consolidarea capacităţii instituţionale a autorităţilor publice şi a părţilor interesate şi o administraţie publică eficientă.

Fondurile ESI sunt implementate prin intermediul programelor, în conformitate cu acordul de parteneriat al statului membru. Fiecare program acoperă perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 şi 31 decembrie 2020. Comisia evaluează coerenţa programelor în raport cu  regulamentul şi cu normele specifice fondurilor, contribuţia efectivă a acestora la obiectivele tematice selectate şi la priorităţile Uniunii specifice fiecărui fond ESI, precum şi coerenţa cu acordul de parteneriat, ţinând cont de recomandările relevante specifice adresate fiecărei ţări.

În termen de trei luni de la data notificării statului membru privind decizia Comisiei de adoptare a unui program, acesta instituie, în conformitate cu propriul cadru instituţional, juridic şi financiar, un comitet de monitorizare a implementării programului, în acord cu autoritatea de management („comitetul de monitorizare”).

Fondurile ESI pot fi utilizate pentru a sprijini instrumentele financiare din cadrul unui program, inclusiv atunci când sunt organizate prin fonduri ale fondurilor, pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor specifice prevăzute în cadrul unei priorităţi.

Statele membre efectuează evaluări ex ante în vederea creşterii calităţii elaborării fiecărui program.  Evaluările ex ante se efectuează sub responsabilitatea autorităţii însărcinate cu pregătirea programelor (autoritatea de manangement a programului). Evaluările se transmit Comisiei împreună cu un rezumat, concomitent cu programul.  Evaluările ex post analizează eficacitatea şi eficienţa fondurilor ESI şi contribuţia acestora la strategia Uniunii pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, ţinând seama de obiectivele stabilite în strategia respectivă a Uniunii şi în conformitate cu cerinţele specifice stabilite în normele specifice fondurilor.

Regulamentele stabilesc contribuţia ESI la instrumentele financiare comune, modul de gestionare şi control al instrumentelor financiare, mecanismul cererilor de plată, implementarea instrumentelor financiare, precum şi ratele de cofinanţare din partea fondurilor ESI în statele membere.

Despre autor 

Pavel Mărculeţ - A lucrat 14 ani în industria tehnologiei  silicaţilor şi compuşilor oxidici, de la inginer debutant până la director general de întreprindere. Apoi 6 ani a lucrat în administraţia publică centrală, ca expert, sef de serviciu, director, consilier la  Ministerul Industriilor şi Fondul Proprietăţii de Stat. Începând cu  anul 1999 lucrează ca trainer şi consultant la firma Omicron Consulting SRL.

Omicron Consulting SRL Bucureşti  - asigură Consultanţă strategică,  Project Management şi alte servicii de consultanţă (în special accesarea fondurilor structurale şi de investiţii europene), precum şi formare profesională autorizată: Antreprenoriat, Expert accesare fonduri structurale şi de coeziune europene, Manager proiect, Expert achiziţii publice şi Expert în parteneriat public privat.